Gingivita: de ce sângerează gingiile și cum se tratează înainte să devină parodontoză

Gingivita este inflamația gingiei produsă de placa bacteriană care rămâne pe dinți, la marginea gingiei. Se vede ca gingii roșii, umflate, care sângerează la periaj. Este un stadiu important de recunoscut, pentru că, spre deosebire de parodontită, poate fi reversibilă: gingia se poate vindeca complet dacă placa este îndepărtată constant.

Ce este gingivita

Placa bacteriană este un strat moale, lipicios, care se formează zilnic pe dinți. Dacă nu este îndepărtată prin periaj și curățare între dinți, gingia reacționează prin inflamație. În timp, placa se mineralizează și devine tartru, care nu se mai poate scoate cu periuța și reține și mai multă placă.

În clasificarea actuală a bolilor parodontale, gingivita este o inflamație limitată la gingie, fără pierdere de os și fără desprinderea țesuturilor de susținere de pe rădăcină. Aceasta este diferența esențială față de parodontită: la gingivită, structura care ține dintele în os este încă intactă.

Simptomele gingivitei

• Sângerarea gingiilor la periaj, la folosirea aței dentare sau când mușcăm din alimente tari, cum ar fi un măr.
• Gingii inflamate: roșii în loc de roz pal, umflate, cu marginea rotunjită în loc de ascuțită.
• Sensibilitate a gingiei la atingere sau la periaj.
• Respirație neplăcută care revine după periaj.

Gingivita doare rar. Mulți oameni se obișnuiesc cu o sângerare ușoară la periaj și o consideră normală. Nu este: gingia sănătoasă nu sângerează la un periaj obișnuit.

De ce sângerează gingiile

Cauza principală este acumularea de placă la marginea gingiei. Anumiți factori însă favorizează inflamația sau o fac mai intensă:

• Fumatul crește riscul de boală a gingiilor și poate masca sângerarea, pentru că reduce circulația în gingie. Un fumător poate avea inflamație fără să vadă sânge.
• Modificările hormonale din sarcină, pubertate sau alte perioade pot face gingia să reacționeze mai puternic la aceeași cantitate de placă.
• Diabetul dezechilibrat amplifică inflamația, iar inflamația cronică din gură îngreunează la rândul ei controlul glicemiei.
• Zonele greu de curățat: dinți înghesuiți, aparat ortodontic, lucrări protetice cu margini care rețin placa.
• Unele medicamente pot modifica gingia, inclusiv prin îngroșarea ei. Spune-i medicului stomatolog ce tratamente urmezi.

Dacă gingiile sângerează spontan, fără periaj, sau dacă apar vânătăi ușor și pe corp, discută și cu medicul de familie. Uneori sângerarea are și alte cauze decât placa.

Gingivită sau parodontoză?

Parodontita, numită popular parodontoză, începe de regulă ca o gingivită netratată. Diferența nu se vede întotdeauna cu ochiul liber, așa că se stabilește la examinare:

• La gingivită, șanțul dintre gingie și dinte are adâncime normală, iar radiografia nu arată pierdere de os.
• La parodontită, țesuturile s-au desprins de pe rădăcină, s-au format pungi parodontale, iar osul din jurul dintelui s-a pierdut parțial. Osul pierdut nu se reface de la sine.

Nu orice gingivită devine parodontită, dar orice parodontită a trecut, de regulă, prin stadiul de gingivită. De aceea sângerarea gingiilor merită tratată când apare, nu amânată. Dacă evaluarea arată deja pungi parodontale, tratamentul se face etapizat, cum este descris pe pagina despre tratamentul bolii parodontale.

Cum se tratează gingivita

Tratamentul gingivitei înseamnă, în esență, îndepărtarea plăcii și a tartrului și menținerea dinților curați după aceea. Are două părți, la fel de importante.

Igienizarea profesională

La cabinet se îndepărtează tartrul și placa prin detartraj cu ultrasunete, urmat de curățarea petelor și a plăcii cu pulbere fină (air-flow), periaj profesional și, la nevoie, fluorizare. Tot atunci ți se arată unde rămâne placă după periajul tău și cum ajungi în acele zone. Ședința este descrisă pe pagina de profilaxie și igienă dentară.

Igiena de acasă

• Periaj de cel puțin două ori pe zi, cu pastă cu fluor, cu atenție la linia dintre gingie și dinte.
• Curățarea zilnică a spațiilor dintre dinți, cu ață sau cu periuțe interdentare de mărimea potrivită. Acolo începe, de obicei, sângerarea.
• Continuă periajul și când gingia sângerează. Oprirea periajului lasă placa pe loc, iar inflamația se agravează.
• O apă de gură antiseptică poate fi recomandată de medic pentru o perioadă scurtă, ca ajutor, nu ca înlocuitor al periajului.

Laserul în gingivită

În anumite situații, medicul poate folosi laserul ca metodă adjuvantă, alături de igienizare. Cum funcționează și ce limite are explicăm în articolul despre tratamentul cu laser în parodontoză și gingivită.

În cât timp trece gingivita

Când placa este îndepărtată și igiena de acasă devine constantă, sângerarea scade de regulă treptat, în câteva zile până la câteva săptămâni. Dacă după două-trei săptămâni de periaj corect și curățare interdentară gingiile sângerează în continuare, merită o evaluare: poate rămâne tartru sub gingie sau poate exista deja o problemă parodontală.

Gingivita revine dacă placa se acumulează din nou. Vindecarea se menține doar prin igienă zilnică și controale periodice. Intervalul dintre igienizări se stabilește individual: pentru mulți pacienți este de 6 luni, iar pentru cei cu aparat ortodontic, implanturi sau tendință de a face tartru rapid, de 3–4 luni.

Un detaliu util: gingia vindecată poate arăta ușor diferit față de cum o știai. Când umflătura dispare, marginea gingiei devine mai subțire și mai fermă, iar spațiile dintre dinți pot părea puțin mai mari. Este semnul că inflamația s-a retras, nu o problemă nouă.

Gingivita în sarcină

În sarcină, modificările hormonale fac gingia mai reactivă la placă, iar sângerarea la periaj devine mai frecventă. Nu este un motiv să amâni stomatologul: igienizarea profesională poate fi făcută și în timpul sarcinii, după evaluarea medicului, iar igiena atentă acasă devine și mai importantă. Detalii găsești în articolul despre profilaxia dentară în sarcină.

Când să mergi la stomatolog

Programează un control dacă:

• gingiile sângerează la periaj de mai mult de câteva zile;
• observi gingii umflate, roșii sau retrase, ori dinți care par mai lungi (vezi și articolul despre retracția gingivală);
• ai respirație neplăcută care nu trece după periaj;
• ai diabet, ești însărcinată sau fumezi și nu ai mai făcut o evaluare în ultimul an.

Solicită o programare cât mai curând dacă gingiile sunt foarte dureroase și umflate, dacă apare o umflătură cu puroi sau dacă un dinte a început să se miște. Acestea pot fi semne ale unei probleme mai avansate decât gingivita.

Evaluarea la clinică și costuri

La control, medicul examinează gingiile, măsoară adâncimea șanțului gingival și, la nevoie, face radiografii, ca să stabilească dacă este vorba de gingivită sau de parodontită. Diagnosticul și tratamentul se decid la consultație, în funcție de ce se constată. Orientativ, pachetul de profilaxie (detartraj, periaj profesional și fluorizare) pornește de la 350 lei, iar consultația parodontală cu parodontometrie de la 300 lei. Lista completă este pe pagina de prețuri.

---

Surse

• Trombelli L, et al. Plaque-induced gingivitis: Case definition and diagnostic considerations. J Clin Periodontol. 2018
• NHS — Gum disease
• NHS — Gum disease: treatment
• Sanz M, et al. Treatment of stage I–III periodontitis — The EFP S3 level clinical practice guideline. J Clin Periodontol. 2020

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește o consultație medicală. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc individual, de către medic, după examinare.