Când maxilarul superior și-a pierdut aproape tot osul, implantul obișnuit nu mai are unde să se prindă. Implantul zigomatic caută alt punct de sprijin: osul obrazului, care nu se resoarbe niciodată.

Un implant obișnuit se ancorează în osul alveolar, acolo unde stătea rădăcina dintelui. Osul acela dispare treptat după pierderea dinților, iar la pacienții fără dinți de mulți ani sau cu proteză mobilă purtată îndelung poate ajunge insuficient chiar și pentru adiție de os. Implantul zigomatic ocolește zona resorbită și se ancorează în osul zigomatic, care nu a susținut niciodată dinți și, prin urmare, nu se resoarbe.
De aici și dimensiunea: un implant obișnuit are între 8 și 15 milimetri, unul zigomatic între 30 și 55. Schema clasică pune două implanturi zigomatice în zona laterală și două implanturi obișnuite în față. Când și zona frontală este pierdută, se folosesc patru zigomatice.
Nu este o variantă mai simplă a implantului obișnuit, ci o intervenție de chirurgie maxilo-facială. Se planifică pe CBCT, se execută sub sedare sau anestezie generală și cere instruire specifică pe tehnica aceasta. O propunem doar acolo unde este indicată, după ce am evaluat alternativele.
Implantul zigomatic răspunde unei singure situații: maxilar superior sever atrofiat, la pacient fără dinți, unde implantul convențional nu are unde se ancora.
Cele trei abordări rezolvă aceeași problemă în moduri diferite, iar alegerea nu este o preferință, ci o consecință a măsurătorilor de pe CBCT.
Umflătura și vânătaia în zona obrazului sunt așteptate și cedează în câteva zile. Primele două săptămâni cer alimentație moale și igienă atentă.
Igiena pe termen lung contează mai mult decât la implanturile obișnuite. Traiectul implantului face curățarea mai pretențioasă, iar controalele periodice nu sunt opționale.
Ratele de supraviețuire raportate în literatură sunt ridicate, dar complicațiile apar mai des decât la implantul obișnuit. Ți le spunem înainte, nu după.
Dr. George Stuparu
Medic specialist chirurgie orală și maxilo-facială
Dr. Alexandra Gheorghe Prunache
Medic specialist chirurgie orală și maxilo-facială
Cazurile de atrofie severă se planifică pe CBCT împreună cu etapa protetică, într-un singur plan discutat cu pacientul înainte de intervenție.
În cât timp am dinți ficși?
Când stabilitatea inițială o permite, lucrarea fixă provizorie se montează în primele zile după intervenție. Lucrarea definitivă vine după perioada de vindecare stabilită de medic.
Doare?
Intervenția se face sub sedare profundă sau anestezie generală, deci nu simți nimic în timpul ei. Disconfortul de după se controlează cu medicația prescrisă și este cel mai pronunțat în primele zile.
Am fost refuzat în altă parte pentru lipsă de os. E același lucru?
De cele mai multe ori refuzul se referă la implantul obișnuit, care are nevoie de os alveolar. Implantul zigomatic există tocmai pentru situațiile în care osul acela nu mai există. Evaluarea reală se face pe CBCT.
Este mai bun decât grefa osoasă?
Nu este mai bun, este altceva. Grefa reface osul și permite un implant obișnuit, dar cere luni de vindecare. Implantul zigomatic scurtează drumul, cu prețul unei intervenții mai ample. Alegerea se face pe caz, nu pe principiu.
Cât costă?
Planul se dă în scris după consultația cu CBCT, fiindcă numărul de implanturi și tipul lucrării diferă mult de la un caz la altul. Nu dăm estimări la telefon pentru intervenția aceasta.
Informațiile de mai sus au scop educativ și nu înlocuiesc o consultație medicală.
Întrebări pe care le primim des, explicate pe larg în blogul clinicii.