Detartrajul: cât de des se face, doare, ce nu ai voie după și cât costă

Detartrajul este îndepărtarea tartrului de pe dinți, la cabinet. Este o procedură de rutină, dar în jurul ei circulă multe întrebări: la cât timp trebuie făcut, dacă doare, dacă strică smalțul, ce nu ai voie să mănânci sau să bei după și cât costă. Le luăm pe rând.

Ce este tartrul și de ce nu îl scoate periuța

Placa bacteriană se formează zilnic pe dinți. Cea care nu este îndepărtată prin periaj se mineralizează în timp, sub acțiunea sărurilor din salivă, și devine tartru: un depozit dur, gălbui sau maroniu, care se prinde de dinte mai ales pe fața dinspre limbă a dinților frontali de jos și pe fața dinspre obraz a molarilor de sus, lângă ieșirea glandelor salivare.

Tartrul nu mai poate fi îndepărtat cu periuța sau cu ața. Suprafața lui rugoasă reține la rândul ei placă, care irită gingia. De aceea tartrul lăsat pe loc întreține gingivita, iar tartrul de sub gingie poate contribui la boala parodontală.

Detartrajul cu ultrasunete: cum decurge

Astăzi, detartrajul se face de regulă cu un aparat cu ultrasunete. Vârful instrumentului vibrează și desprinde tartrul de pe dinte, iar un jet fin de apă răcește vârful și spală resturile. În zonele înguste se pot folosi și instrumente manuale.

La clinică, detartrajul face parte dintr-o ședință de igienizare mai completă:

• detartraj cu ultrasunete, pentru tartru;
• air-flow, un jet de apă și pulbere fină care îndepărtează placa și petele de suprafață (cafea, ceai, tutun);
• periaj profesional, care netezește suprafețele;
• fluorizare, atunci când este indicată;
• instrucțiuni de periaj și curățare interdentară, adaptate zonelor unde s-a găsit placă.

Durata ședinței depinde de cantitatea de tartru. Detaliile sunt pe pagina de profilaxie și igienă dentară.

La cât timp se face detartrajul

Pentru majoritatea pacienților, clinica recomandă o ședință de igienizare la 6 luni. Pentru pacienții cu aparat ortodontic, cu implanturi sau cu tendință de a face tartru rapid, intervalul recomandat este de 3–4 luni.

Ghidurile internaționale spun același lucru din altă perspectivă: intervalul nu este unul universal, ci se stabilește individual, în funcție de risc. Institutul național britanic NICE recomandă, pentru adulți, intervale între 3 luni și 2 ani, alese de medic împreună cu pacientul. Un studiu mare din Marea Britanie a arătat că, la persoanele cu risc scăzut care merg regulat la control, controalele mai dese nu au adus beneficii suplimentare.

Pe scurt: cine are gingii sănătoase, tartru puțin și o igienă bună poate avea nevoie de detartraj mai rar. Cine are gingivită, boală parodontală, implanturi sau depune tartru repede are nevoie de el mai des. Intervalul potrivit ți-l spune medicul, după examinare.

Doare detartrajul?

Pentru mulți pacienți, detartrajul este o procedură tolerabilă, fără anestezie. Se simt vibrațiile instrumentului, apa rece și, pe alocuri, o sensibilitate, mai ales la coletul dinților, acolo unde gingia s-a retras și rădăcina este expusă.

Dacă gingia este inflamată, poate sângera în timpul ședinței și în ziua următoare. Nu este un efect al detartrajului, ci al gingivitei, iar sângerarea scade de obicei pe măsură ce gingia se vindecă.

Dacă ai dinți sensibili, spune-i medicului înainte de ședință: intensitatea aparatului poate fi ajustată, iar la nevoie se discută despre anestezie locală pe zonele sensibile. După detartraj, sensibilitatea la rece poate persista câteva zile; o pastă de dinți pentru dinți sensibili ajută de regulă.

Detartrajul strică smalțul?

Nu. Detartrajul îndepărtează tartrul și placa, nu smalțul. Senzația că dinții sunt „mai subțiri" sau spațiile care apar între dinți după ședință vin din faptul că tartrul umplea acele spații, iar gingia umflată se strânge după ce inflamația scade.

Merită spus și contrariul: tartrul lăsat pe dinți nu protejează nimic. Întreține inflamația gingiei, iar în timp poate contribui la retragerea ei (vezi articolul despre retracția gingivală).

Contraindicații și ce trebuie să spui medicului

Detartrajul are puține contraindicații absolute, dar unele situații cer precauții. Spune-i medicului înainte de ședință dacă:

• ai un stimulator cardiac sau un defibrilator implantat. Unele aparate electronice dentare pot interfera cu aceste dispozitive, iar medicul alege tipul de instrument și modul de lucru;
• iei anticoagulante sau antiagregante, care pot crește sângerarea;
• ai o afecțiune cardiacă pentru care medicul cardiolog ți-a recomandat măsuri speciale înaintea procedurilor stomatologice;
• ai o boală infecțioasă, o boală respiratorie sau o imunitate scăzută;
• ești însărcinată. Sarcina nu înseamnă, de regulă, că detartrajul trebuie amânat, dar medicul trebuie să știe.

Medicul decide, în funcție de istoricul tău, dacă ședința se face ca de obicei, cu precauții sau după o discuție cu medicul care te tratează.

Ce nu ai voie după detartraj

După un detartraj simplu, fără fluorizare, poți mânca și bea după ședință. Indicațiile de mai jos sunt cele obișnuite; dacă primești altele la clinică, urmează-le pe acelea.

• Dacă s-a aplicat fluor (lac sau gel), de regulă ți se cere ca timp de câteva ore să mănânci doar alimente moi, să eviți băuturile fierbinți și să nu te speli pe dinți până a doua zi, ca produsul să aibă timp să acționeze. Durata exactă depinde de produsul folosit.
• Cafea, ceai, vin roșu, tutun: în primele ore după ședință se recomandă de obicei să le eviți, pentru că suprafața proaspăt curățată se pătează mai ușor. Nu este o interdicție medicală strictă, ci o recomandare pentru un rezultat estetic mai bun.
• Alimente foarte reci sau foarte fierbinți: dacă ai sensibilitate după ședință, evită-le câteva zile.
• Periajul: continuă-l normal, cu o periuță moale, chiar dacă gingia sângerează ușor în prima zi (cu excepția situației în care s-a aplicat fluor și ți s-a spus să aștepți).

Detartraj supragingival și detartraj subgingival

Detartrajul obișnuit curăță tartrul vizibil, de deasupra gingiei și de la marginea ei. Când tartrul și placa au ajuns sub gingie, în pungi parodontale, este nevoie de curățarea rădăcinii sub gingie (detartraj subgingival sau chiuretaj), care se face cu anestezie locală și face parte din tratamentul parodontal. Diferența se stabilește la examinare, prin măsurarea adâncimii șanțului gingival. Detalii găsești pe pagina despre tratamentul bolii parodontale.

Cât costă un detartraj

La clinică, detartrajul nu apare ca procedură separată în lista de prețuri, ci în pachetul de profilaxie, care include detartrajul, periajul profesional și fluorizarea, de la 350 lei. Air-flow-ul se poate face și separat, de la 100 lei pe arcadă. Pentru copii, adolescenți, gravide sau pacienți cu aparat ortodontic există variante adaptate în programul de prevenție S.M.I.L.E.. Lista actualizată este pe pagina de prețuri.

De ce ai nevoie, igienizare obișnuită sau tratament parodontal, depinde de starea gingiilor. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc la consultație, după examinare.

---

Surse

• Lamont T, et al. Routine scale and polish for periodontal health in adults. Cochrane Database Syst Rev. 2018
• NIHR Evidence — Dental check-ups every six months are unnecessary for people at low risk of oral disease (studiul INTERVAL și recomandarea NICE privind intervalele)
• American Dental Association — Cardiac implantable devices and electronic dental instruments
• CHOC Children's — Patient instructions after a fluoride varnish treatment
• NHS — Gum disease

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește o consultație medicală. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc individual, de către medic, după examinare.